Informatii utile
Realizarea de lucrari de reparatie la constructia situata pe linia de hotar
REALIZAREA DE LUCRARI DE REPARATIE LA CONSTRUCTIA SITUATA PE LINIA DE HOTAR, PRIN OBLIGAREA PROPRIETARULUI VECIN, A PERMITE ACCESUL PE PROPRIETATEA SA
Ipoteza pe care o avem in vedere in abordarea acestui subiect, este aceea in care, o constructie este amplasata (are o latura) pe linia de hotar dintre doua proprietati ce apartin a doua persoane diferite, si mai precis, situatia in care sunt necesare a fi facute lucrari de interventie pentru repararea ori, conservarea zidului situat pe aceasta linie de hotar si care lucrari, pot fi realizate numai prin asigurarea accesului pe proprietatea vecinului. Evident, aceasta chestiune nu naste dificultati, in situatia in care, intre cei doi proprietari (vecini) exista o buna relatie de vecinatate care, determina in final acordul expres al proprietarului vecin, de a permite accesul pe proprietatea sa in vederea indeplinirii acestor lucrari. Situatia este insa diferita, in ipoteza in care nu exista un asemenea acord, mai precis, atunci cand suntem in fata unui refuz, astfel se naste intrebarea: care ar fi posibilitatea prin care proprietarul constructiei ar putea obtine accesul pe proprietatea vecinului, in vederea efectuarii lucrarilor? Inainte insa de a gasi un raspuns, se impune a aminti faptul ca, premisa unui asemenea „diferend” este aceea in care, cele doua fonduri (invecinate) apartine a doua persoane diferite, intre care se naste un raport de fapt, de – vecinatate, izvor al raportului juridic izvorat „de vecinatate” respectiv, se nasc anumite drepturi si obligatii intre acestia doi, tocmai, cum in precedent arata, din starea vecinatatii. Tot astfel, trebuie observat ca se pune in discutie insasi notiunea de proprietate, si prerogativele pe care acest drept le naste, fara a omite faptul insa, caci chiar prin legea fundamentala - Constitutia Romaniei se afirma principiul inviolabilitatii proprietatii (art. 44) si in egala masura, dreptul de proprietate confera titularului sau posibilitatea de a dispune in mod liber, in privinta bunului pe care il detine. Pe de alta parte, in legatura cu exercitarea prerogativelor proprietatii, trebuie amintit ca art. 480 din Codul Civil care, defineste dreptul de proprietate arata in partea sa finala, faptul ca prerogativele acestui drept, pot fi in mod liber exercitate de titularul sau, insa in limitele „determinate de lege” cum de altfel si Constitutia Romaniei, la art. 41 stabileste cu valoare de principiu ca, limitele exercitarii dreptului de proprietate sunt „stabilite de lege”. Asadar, se observa ca proprietatea a renuntat a mai fi o plena Ä«n re potestas, fiind un drept absolut, insa care trebuie exercitat in limitele sale determinate de lege, fiind numite in doctrina ca „limite firesti, menite a apara interesele obstesti sau private ale altora„. O astfel de „limitare” este determinata si din punerea in valoare a doua fonduri (proprietati) invecinate, intre care se naste relatia de vecinatate, in desfasurarea carora chiar Constitutia Romaniei la art. 41 alin.6, stabileste regula de principiu, potrivit cu care, proprietarilor le revine obligatia „respectarii sarcinilor privind asigurarea bunei vecinatati”. Astfel, vecinatatea determina o toleranta pasnica comuna intre cei doi proprietari vecini, cu consecinta obligatiei de abtinere a acestora, de la fapte/acte ce ar putea afecta folosinta normala a proprietatii vecine, precum si cu, obligatia de respectare a tuturor regulilor de convietuire sociala in legatura cu raportul de vecinatate. In legatura cu subiectul abordat, respectiv al posibilitatii de obtinere a accesului pe proprietatea vecina, in scopul interventiei la zidul situat pe linia de hotar, este cert, ca este o chestiune ce se subscrie relatiei de vecinatate, insa este tot atat de cert, ca hotararea de a permite ori nu accesul pe proprietatea sa, apartine proprietarului fondului (vecin) ce urmeaza a fi tranzitat, fiind un drept al acestuia, cu alte cuvinte, dreptul de optiune intre a permite ori nu, apartine acestuia. O data stabilit faptul ca este vorba de un „drept” de optiune in luarea deciziei, este evident ca acesta, ca orice drept, trebuie a fi exercitat cu buna-credinta [art. 54 din Constitutia Romaniei si art. 970 alin (1) C.Civ], obligatie surprinsa intr-un mod plastic admirabil de adagiul latinesc „qui suo iure utitur, neminem laedit” (cine isi exercita dreptul sau, nu vatama pe nimeni). Raportand aceasta regula, a „dreptului„ de a decide daca permite ori nu accesul, trebuie observat ca in caz de refuz, de a permite, acesta trebuie sa fie unul justificat, pe un interes propriu legitim, care ar putea vatama titularul dreptului in cazul in care ar permite, fara a fi considerat motiv de refuz legitim, simplul „deranj” creat prin aceasta activitate, ce este o consecinta fireasca a ei. In cazul in care aceasta justificare rationala lipseste, inseamna ca refuzul este unul nejustificat, lipsit de orice cauza rationala, mai mult, s-ar putea retine ca ar fi vorba de o exercitare abuziva in scopul de a-l vatama pe altul si de a-l sicana. In aceasta situatie suntem inaintea unui abuz de drept, constand in esenta in exercitarea cu rea-credinta a dreptului sau, caz in care urmeaza a fi sanctionat autorul acestei fapte. In cazul de fata, sanctiunea pe care numai instanta ar putea-o aplica, ar fi aceea, de a-l obliga pe proprietarul vecin, a permite accesul pe proprietatea sa, pe perioada efectuarii lucrarilor de interventie la respectiva constructie (zid) situata pe linia de hotar (la calcan). In acest sens, trebuie introdusa o actiune in justitie, care sa aiba ca si obiect tocmai obligatia de a face, urmand ca instanta in functie de probatoriul ce se va administra, in cadrul caruia reclamantul ar trebui sa dovedeasca toate aspectele de fapt si drept ce conduc la concluzia ca interventia este necesara/utila si ca refuzul este nejustificat, urmand ca instanta sa dispuna in consecinta. Tot ca o consecinta a abuzului de drept, este posibil, ca pentru conduita sa ilicita, proprietarul vecin sa poata fi obligat si la despagubiri, in ipoteza in care s-ar constata ca urmare a refuzului au fost produse prejudicii reclamantului (in baza art. 998-999 C.Civ.) Tot astfel, paratul (proprietar vecin) va fi tinut a suporta si cheltuielile de judecata avansate de reclamant in respectiva cauza, toate acestea ca sanctiune a abuzului de drept. Rezumand, putem sustine ca exista posibilitatea de a obtine in justitie accesul pe proprietatea vecina si in pofida refuzului proprietarului acestuia, aceasta fondata pe teoria abuzului de drept si pe obligatia de mentinere a raporturilor de buna vecinatate. Contact Avocat Tel: 0722247555 / 0722613203 Sarchizian_legaloffice@yahoo.com
