Informatii utile

Servitutiile de vedere, lumina si prospect

SERVITUTIILE DE VEDERE, LUMINA SI PROSPECT


 


Viata in societate, impune pentru indivizi anumite limitari, privatiuni menite, a creea la randul lor, „spatiu de desfasurare” a raporturilor pentru ceilalti indivizi, in egala masura, faptul gruparii fondurilor de proprietate in anumite structuri administrativ - teritoriale, determinand practic, creearea si dezvoltarea asa-numitelor relatii de vecinatate.


Cu alte cuvinte, ori decate ori, doua fonduri limitrofe apartin a doi proprietari diferiti, suntem in mod necesar intr-o relatie de vecinatate, care relatie este de cele mai multe ori, atent reglementata de lege. Astfel, aceste relatii beneficiaza chiar de o prevedere constitutionala, respectiv art. 41 alin. 6 din legea fundamentala, care prevede ca:”dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind asigurarea bunei vecinatati (…)”.


In continuare, legea civila, stabileste anumite reguli legate de starea de vecinatate, unele dintre acestea fiind adevarate limitari ale exercitiului dreptului de proprietate, in favoarea proprietatii cu care se invecineaza (precum si servitutea de trecere). De altfel, servitutea, reprezinta prin definitie (art. 576 C.civ.)  o sarcina impusa unui fond, pentru uzul si utilitatea unui imobil, avand un alt stapan.


Astfel, trebuie sa se retina, caracterul de sarcina a servitutii, care se priveste ca o limitare a exercitiului atributelor dreptului de proprietate, fara ca astfel, sa determine pierderea vreunui atribut. Aceasta, precum am aratat ivindu-se numai in situatia existentei a doua imobile ce apartin unor proprietari diferiti, invecinate, prin urmare, vorbind practic, de un fond dominant – cel in favoarea caruia se instituie, si, un fond aservit – cel in sarcina caruia se instituie.


Servitutea de vedere, instituie o obligatie reciproca in sarcina proprietarilor fondurilor invecinate, de a nu deschide ferestre, balcoane etc. la o distanta mai mica de 1,90 m. daca vedrea este directa inspre fondul invecinat, iar daca vederea este oblica (piezis) fata de acesta, distanta minima este de 0, 60 m.


Subliniem, ca aceasta interdictie, nu este absoluta, in sensul ca, prin invoiala partilor, se poate renunta la aceasta sarcina, precum si, in cazul in care dreptul de a avea o servitute de vedere se dobandeste ca efect al uzucapiunii (prescriptiei achizitive). Astfel, spre exemplu, in cazul in care in zidul unei case, este practicata  o deschidere (geam), la o distanta mai mica de 1,90 m. si care permite vederea spre fondul vecin, daca aceasta dateaza de mai bine de 30 de ani, atunci (si cu indeplinirea celorlalte conditii impuse de lege) acest drept – de a avea vedere spre fondul vecin – va fi dobandit prin uzucapiune, nemaiputand fi obligat a inchide respectivul geam.


In egala masura, va trebuii sa se faca diferenta intre servitutea de vedere si servitutea de lumina,  aceasta din urma, referidu-se numai la posibilitatea de a primi lumina, fara insa a permite o vedere spre fondul vecin, altfel spus, va servi strict la iluminarea naturala si la aerisire.


Facand aceasta deosebire intre cele doua notiuni (servitute de vedere si de lumina) inseamna ca, dispozitiunile ce interzic vederea spre fondul vecin, reglementand distanta de la care aceasta este permisa, nu este incidenta si in cazul deschiderilor de aer si de lumina, prin urmare, acestea putand fi situate la orice distanta, inaltime fata de fondul vecin.


Sintetizand, putem retine ca numai servitutea de vedere este limitata de lege, in rest, cea de lumina si aer fiind atinsa de restrangeri, restrictii. Tocmai in acest sens, se recunoaste si o asa-numita servitute de prospect, si care se concretizeaza in aceea ca impune sarcina fondului aservit, de a nu realiza constructii ori plantatii care sa micsoreze „libertatea si placerea vederii” in pofida fondului dominat.


In masura in care se incalca aceste sarcini, respectiv servituti, partea lezata se poate adresa instantei judecatoreti solicitand inlaturarea acestor tulburari, nereguli. In acest sens, se recunoaste titularului fondului dominant o actiune confesorie, pentru apararea dreptului sau, si care se introduce in contra proprietarului fondului aservit. De asemenea, proprietarul fondului aservit, in masura in care intelege sa nege dreptul proprietarului fondului dominat, poate introduce o actiune negatorie.


In rest, orice tulburare a unei servituti (continue si aparente) poate fi inlaturata, prin utilizarea actiunilor posesorii, care prin specificul lor sunt mult mai „simplificate” decat alte actiuni, si determina, solutionarea mult mai grabnica.


 


Av.Sarchizina Artin


 


 


_______________


Contact Avocat


Tel: 0722247555 / 0722613203


Sarchizian_legaloffice@yahoo.com


www.srdo.ro